Se tot vorbeşte mereu de mediul de afaceri, de dinamica pieţei, iar o grămadă de termeni de specialitate economică au fost însuşiţi la nivel mediatic şi sunt vânturaţi pe post de gargară. Dar asta e doar o aparenţă cultivată la nivel mediatic. Realitatea e cu totul alta.
Conform unui barometru realizat de Ernst&Young (E&Y) jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit liceul. În timpul acesta noi avem canale tv cu profil economic, ceea ce reflectă doar o doză de snobism şi nicidecum o solidă educaţie informaţională, care ar trebui să plece de jos. Dar să lăsăm cifrele să vorbească: în SUA, 95,1% dintre deţinătorii de întreprinderi mici au cel puţin studii superioare. În România, doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolvenţi de liceu sau de facultate.
Lipsa educaţiei antreprenoriale nu este de remarcat doar la nivel de programă şcolară, ci şi la nivelul mentalităţii în societate. Avem antreprenori puţini, dar şi slab educaţi. În general, climatul economic românesc este unul vitreg pentru antreprenoriat. Lipsa de informaţii relevante în legătură cu sursele de finanţare, a organizaţiilor care sprijină antreprenoriatul şi a programelor de educaţie destinate lor, reprezintă un cumul de insuficienţe greu de surmontat în viitorul apropiat.
Dar acestea sunt cauze tehnice, mult mai importante sunt cauzele subiective ce ţin de compromiterea ideii de afacere, în România. Corupţia politico-economică e factorul principal. Eternul şlagăr al afacerilor cu statul revine mereu. E şi acesta unul dintre factorii care blochează din faşă iniţiativele multora. Un alt punct nevralgic rămâne cadrul fiscal. Antreprenorii români sunt loviţi în faţă de un mediu ostil de reglementare şi impozitare.
Nemulţumirea vizavi de cadrul legislativ oferit este foarte mare. Astfel că doar 36% dintre antreprenori cred că România oferă o legislaţie eficientă pentru începerea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre antreprenorii din UE.
Fiscalizarea excesivă, ca metodă populistă de guvernare, nu este o soluţie. Ideea de a evita decongestionarea aparatului birocratic de stat, prin jupuirea mediului privat, arată un stadiu înapoiat de gândire economică. Impozitul pe chirii şi alte măsuri menite a taxa proprietatea, n-au cum să nu inhibe, în timp, demersul antreprenorial.
Cu toate acestea, există nişte firme care funcţionează pe profit, ele sunt partidele, aceste srl-uri ca nişte bureţi care se îmbibă financiar din orice sursă, privată sau de stat. De regulă, de stat. Ele decid angajările în această ţară, direcţionarea fondurilor europene, cheltuirea banului public. Într-o ţară în care până şi fondurile europene sunt date preferenţial, pe clientelă politică, şansele antreprenoriatului sănătos sunt minime.
În concluzie, stăm prost la nivel antreprenorial, dar avem aceste partide care ţin loc şi de mediul de afaceri. În aceste condiţii, în care educaţia şi cultura antreprenorială au de suferit, riscul de-a rămâne la nivelul actual, în care totul se rezumă la o aventură soldată de cele mai multe ori cu un eşec, este foarte mare. Dacă nu ajungi să creezi generaţii succesive de antreprenori, rişti să rămâi doar în faza primară a aventurii antreprenoriale bezmetice.
http://www.crisana.ro/stiri/controverse-23/incultura-antreprenoriala-139201.html#rate_article