Șocuri culturale între Vest și Est

În ultima perioadă se adună tot mai multe discrepanțe cultural-politice între Vest și Est. De la poziția privind refugiații, mai corect spus migranții economici,  până la chestiuni de mentalități și educație. În același timp se poate observa dublul standard atunci când sunt evaluate libertățile și democrația.

Spre exemplu, presa germană a tăcut rușinos câteva zile, neavând curajul să vorbească despre agresiunile sexuale ale așa-zișilor refugiați. În același timp, este arătată Polonia cu degetul, pentru că printre altele, noua putere vrea să schimbe conducerea  radiodifuziunii publice. La noi acest procedeu a devenit o cutumă și nu se scandalizează nimeni. Cu alte cuvine, fiecare vede abuzul în ograda celuilalt.

Din păcate, mai grave sunt erorile marilor puteri europene,  cele care s-au postat dintotdeauna ca faruri ale democrației. Dincolo de anumite interese economice ale Germaniei – care-și dorește forță de muncă, care se leagă la conducta de gaze, North Stream 2, cu Rusia, țară care pare mai nou mai puțin periculoasă pentru democrație decât Polonia – rămân incoerențele discursului corect politic.

Pe de o parte sunt acuzate, sexismul, inegalitatea de gen și hărțuirea sexuală susceptibilă la nivel de ocheadă, iar când e vorba de bruscările sexuale din piețele germane se tace mâlc, pentru că nu e voie să fim rasiști și anti-islamiști. Se pare că idealul de egalitate a noii stângi occidentale rămâne o utopie. Vedem că nu toate categoriile pot fi considerate victime în același timp, ci atunci când le vine rândul sau mai pe șleau spus, atunci când o cere interesul de moment.

Noua stângă occidentală nu mai are de mult treabă cu sărăcimea sau cu proletarii, transformați de mult în lucrători comerciali, astfel că s-a orientat spre alți ”oropsiți ai vremii” și i-a identificat în negri, minorități religioase, homosexuali, lesbiene, femei discriminate. Și de aici iese un talmeș – balmeș al victimizării permanente, în care de cele mai multe ori, majoritarii trebuie să iasă prost.

Va fi foarte greu pentru multe state est – europene să asimileze integral aceste neo stângisme, după ce au avut parte de stânga dură comunistă, ”stânga carnivoră”, cum o numea politologul Alvaro Vargas Llosa, fiul celebrului scriitor,  iar pe cea vestică, ”stânga vegetariană”.

La fel de greu sunt asimilate și viziunile asupra educației, vedem cazul din Norvegia, unde funcționează o cu totul altă lume. Dar riscul cel mai mare e ca atunci când corectezi un abuz să ajungi să creezi un nou abuz. E riscul care bântuie și justiția română,  prea dornică să colinde tot anul cu cătușele la televizor.

Revenind la disonanțele culturale dintre Vest și Est, putem spune că din acest punct de vedere al vieții personale, est – europeanul e mai liber decât occidentalul, poate face mult mai multe gesturi la limită care să nu fie amendate. Din păcate, doar la capitolul acesta le putem da lecții de libertate, pentru că pe de altă parte cetățeanul est european e călcat în picioare în orice moment de instituții sau angajatori, fiind lăsat în voia sorții. Deocamdată, se pare că cele două tipuri de libertate, personală și civică, nu merg mână în mână nicăieri, coexistența lor rămânând de resortul utopiilor.  

Toate aceste divergențe culturale rămân o problemă la fel de serioasă pentru ideea de integrare, precum trecerea la moneda euro. Tendința  de-a le subestima și de-a le considera secundare în raport cu chestiunile pragmatice își arată deja efectele.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s